Luni, 28 Iunie 2010
Cele trei zile şi trei nopţi ale pictorului Ionuţ Văcăreanu
Autor:  Georgeta Petrovici
http://www.evz.ro/detalii/stiri/cele-trei-zile-si-trei-nopti-ale-pictorului-ionut-vacareanu-899214.html

"Papillon" i-a fost, pentru trei ani şi jumătate, şi loc de muncă, ca de altfel multor colegi de-ai lui, de la Facultatea de Arte. Expoziţia-performance "+ – 72, 3 ani 1 pe 2 ani" a început să se materializeze de vineri pe pereţii interiori ai cafenelei "Papillon". Ionuţ a declarat că, prin maratonul său artistic, doreşte să ia amprenta spaţiului şi să transpună pe zidurile acoperite energia fiecărui om care intră în cafenea.

"Mi-am propus să iau amprenta oamenilor"

După ce a panotat bolta localului cu hârtie albă şi pânze, vineri după-amiază, îmbrăcat în verde, artistul s-a pus pe treabă.

Cu creioane, markere şi pensule a început să-şi contureze universul. Plin de vervă. La un moment dat, în prima seară, a făcut "prezenţa" oamenilor din local, pe una din pânzele de pe şasiu, scriindu-le numele cu aceeaşi nuanţă de verde ca şi cea a tricoului său.

Oră după oră, bolta "Papillonului" a prins contur: dâre colorate, portrete şui ale celor prezenţi, săgeţi şi puncte au decorat locul. Pentru zonele mai mari colorate a folosit vopsele acrilice şi pensule late.

"Ceea ce mi-am propus cu această lucare a fost să iau «amprenta » oamenilor şi spaţiului pe care ei îl populează şi să o pun pe pereţi. Am ales răstimpul de trei zile şi trei nopţi pentru că am vrut să filtrez reacţiile celor care vin în local prin starea mea de percepţie. În prima zi am fost odihnit, a doua mai puţin, iar a treia sunt epuizat", a declarat artistul.

"O poveste foarte mare"
În prima seară de lucru, Ionuţ a avut parte de contestaţii serioase. Pe lângă tinerii care spuneau "uite, e băiatul de la televizor" (pentru că mai multe televiziuni locale au considerat interesant demersul plastic, astfel că l-au filmat punând prima tuşă de culoare pe bolta albă), un domn trecut de prima tinereţe, cu activităţi în domeniul construcţiilor şi psihologiei, a avut nevoie de explicaţii serioase după ce l-a contestat aspru pe artistul care colora aproape atârnat de tavan, spunând că e cert că acesta "nu ştie ce face".

După ce i s-a explicat cum stau lucrurile, omul a înţeles că participă el însuşi la manifestarea artistică aparte şi că, vrând, nevrând, a ajuns să facă parte din ea, ca şi ceilalţi comeseni.

În a doua zi de creaţie, Ionuţ a obosit un pic şi s-a întins să se culce, o oră şi câteva minute, pe jos, în galeria ataşată barului. Mai mult a moţăit, după care s-a energizat cu bere, cafea şi sandviciuri, apoi s-a urcat pe scaune şi a continuat să picteze bolta.

Între o halbă şi două ceşti de cafea, a continuat să tragă linii, să coloreze, să explice curioşilor "care-i treaba", în timp ce decora zecile de metri pătraţi. "Ceea ce fac e o poveste foarte mare. Fiecare linie, fiacre punct înseamnă ceva. Toate conţin o anumită stare, chiar şi a unor personaje de aici", povesteşte artistul.

În anumite părţi ale lucrării apar portrete ale tinerilor care frecventează localul. Unii dintre ei i-au cerut să le detalieze feţele astfel încât să-i poată recunoaşte oricine. La finele celor trei zile de artă fără oprire, Ionuţ Văcăreanu a schimbat aerul locului. Cafeneaua sumbră e acum luminoasă şi pare că "respiră".

Festival artistic
Ionuţ Văcăreanu va lua "o pauză de «Papillon»" de trei zile. Ca să se refacă, după senzaţiile de oboseală cronică: "Simţeam că amorţesc, că nu mai pot ţine pensula sau markerul în mână, că mă doare gâtul şi spatele de atâta uitat în sus, îmi tremurau mâinile". Atunci lua pauze energizante, ca să se refacă.

Duminică a fost recompensat pentru talentul său cu menţiune, în cadrul Premiilor Juventus acordate de fundaţia InterArt Triade (n.r. - într-un program de încurajare a creaţiei tinere, prin expoziţii personale, editare de cataloage, prin susţinere materială sau iniţierea unor proiecte educaţionale).

Expoziţia lui Ionuţ Văcăreanu a fost evenimentul-cheie al celei de-a treia ediţii a AccesArt, festival artistic de două zile care face parte din programul "Arta în stradă", iniţiat de Fundaţia Rubin în 2003.

"Esenţa demersului nostru este de a arăta arta timişorenilor, de a-i obişnui, mai ales pe cei tineri, cu arta. De aceea, o dată pe an, scoatem arta în stradă, cu ateliere de creaţie susţinute de marii artişti ai oraşului, pentru a schimba percepţia publicului despre această zonă, care le este în primul rând adresată", explică Stelian Cirţ, preşedintele Fundaţiei Rubin.

PERJOVSCHI
Trei zile în cuşca portarului
Testarea propriilor senzaţii nu e o noutate pentru artiştii timişoreni. În 1991, în unul dintre primele festivaluri de artă tânără "în libertate", Dan Perjovschi s-a închis trei zile în cuşca portarului Muzeului din Timişoara. Contactul cu lumea se făcea prin geamlâcul gheretei. În cele trei zile, Perjovschi a desenat încontinuu. "De la albă, a devenit neagră cabina. Chestii decorative care s-au suprapus până au devenit negre. Eu vreau să înţeleg lumea în care trăiesc. Dacă asta reuşesc, o înţelegi şi tu din desenul meu", declara artistul.

VA URMA
Patru lucrări
Ionuţ Văcăreanu nu se opreşte aici. Ideea lui e să mai coloreze încă trei spaţii de aceleaşi dimensiuni, dar de alt tip: o gară, poate, o terasă unde se bea bere şi se mănâncă mici. În fiecare loc plănuieşte să ia o amprentă a fiinţelor care îl populează, iar, la final, să le lipească şi să le prezinte unitar, într-o instalaţie-performance de foarte mari dimensiuni, pe un bloc.